RM-IPAP-NATO Plan

Despre IPAP RM - NATO

Primele contacte ale Republicii Moldova cu Alianţa Nord-Atlantică au fost stabilite după Declararea Independenţei.

La 20 decembrie 1991 , la Bruxelles, a avut loc reuniunea Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică (CCNA), creat prin hotărârea reuniunii din 7-8 noiembrie 1991, de la Roma, a ţărilor membre ale NATO în scopul consultării adversarilor de altă dată în problemele primordiale de securitate general-europeană. La reuniune a participat ministrul Afacerilor Externe al Moldovei, ţara noastră devenind astfel stat membru al CCNA.

La 6 ianuarie 1994, cu ocazia reuniunii la nivel înalt a Alianţei Nord-Atlantice, la care a fost examinată iniţiativa americană "Parteneriatul pentru Pace" , Preşedintele Republicii Moldova a exprimat disponibilitatea ţării noastre de a adera la acest Program.

La 16 martie 1994 , la Bruxelles, la Cartierul General al NATO, a avut loc prima întrevedere a Preşedintelui RM cu Secretarul General al NATO urmată de semnarea Documentului-cadru al Programului "Parteneriatul pentru Pace" . Republica Moldova a fost cea de-a 12 ţară-semnatară a programului în cauză, respectiv, a 2-a din CSI, după Ucraina.

La 29 mai 1997 , la Sintra (Portugalia) a avut loc reuniunea CCNA, la nivelul miniştrilor de externe. Pornind de la necesitatea stabilirii unor relaţii noi cu partenerii de cooperare, NATO a propus transformarea CCNA într-o structură mai eficienta - Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (CPEA).

La 16 decembrie 1997, a fost instituită Misiunea Republicii Moldova pe lângă NATO în vederea coordonării cît mai efective a activităţilor pe linia NATO. În calitate de şef al Misiunii a fost desemnat Ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Belgiei.

Dialogul politic a continuat prin vizita de lucru a Preşedintelui RM la Bruxelles ( 25-27 ianuarie 1998 ) în cadrul căreia a avut întrevederi cu Secretarul General NATO şi cu Secretarul General al UEO. Semnificativă a fost cea de-a doua vizită de lucru la Chişinău a Secretarului General NATO ( 28-29 septembrie 1998 ) care a constituit o nouă etapă în dezvoltarea raporturilor Moldova - NATO. Vizita a avut mai multe scopuri, printre care  accentuarea schimbărilor pozitive care au survenit în domeniul securităţii pe continentul european pe parcursul anilor, evaluarea perspectivelor colaborării Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului pentru Pace.

La 28 iunie 2001 preşedintele V. Voronin a avut o vizita importantă la Cartierul General NATO, unde a fost semnat Memorandumul de înţelegere cu Organizaţia NATO pentru Menţinere şi Aprovizionare (NAMSO) privind cooperarea în domeniul logistic.

Urmare a acestui Memorandum a fost posibilă crearea în anul 2002 a unui Fond de afectare specială finanţat de ţările membre NATO destinat distrugerii unui lot de mine antipersonal şi muniţii cu termen expirat din dotarea Armatei naţionale a RM, precum şi a unei cantităţi importante de combustibil rachetar de tip melanj. Proiectul a fost implementat de NAMSA. Graţie acestui proiect a fost eliminat un pericol ecologic de proporţii şi realizate, înainte de termen, prevederile de bază ale Convenţiei de la Ottawa cu privire la interzicerea minelor antipersonal, astfel, Republica Moldova fiind printre primele state din regiune care a exclus acest tip de arme din arsenalele sale. Un alt proiect pe cale de realizare cu suportul financiar al Alianţei este şi cel al distrugerii stocurilor de pesticide interzise şi inutilizabile în Republica Moldova.    

Începând cu anul 2002  RM este parte la Grupul de Cooperare în domeniul Securităţii în Sud-estul Europei (SEEGROUP), aderînd la o serie de proiecte relevante în domeniu, precum SEESTUDY, SEECHANGE, SEESTAFF, SEEMAG.

La 7 iunie 2005 Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a vizitat Cartierul General al Alianţei participînd la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic. În cadrul acesteia,   a fost declarată intenţia ţării noastre de a adopta un Plan individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP).

În Moldova a fost stabilit formatul juridic necesar şi instituite mecanismele administrative pentru elaborarea, în termeni restrânşi a IPAP. Procesul de elaborare şi implementare este monitorizat de către şeful statului şi Consiliul Suprem de Securitate.

În paralel cu elaborarea IPAP, autorităţile intenţionează să revizuiască Concepţia Securităţii Naţionale şi Concepţia Politicii Externe a ţării.

Recentele evoluţii la tematica IPAP:

• prin Decrete prezidenţiale din 22.12.05 şi 16.01.06 au fost înfiinţate Comisii Naţionale, respectiv, pentru elaborarea Concepţiei Securităţii Naţionale şi Comisia Naţională pentru elaborarea Concepţiei Politicii Externe.
• prin Decret prezidenţial nr.196-IV din 05.08.2005 a fost constituită Comisia Naţională pentru elaborarea şi implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO;
• prin Hot.Guv. nr. 774  din  06.07.2006 a fost aprobat Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova - NATO şi stipulată necesitatea elaborării Programului Naţional de Implementare a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova - NATO şi Lista necesităţilor în asistenţă externă. Tot aici s-a decis constituirea a opt grupuri de lucru , conduse de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, care vor asigura managementul procesului de implementare a Programului şi coordonarea interinstituţională a activităţilor, precum şi vor raporta, în termenele stabilite, Comisiei Naţionale despre realizarea Programului.